Creion (sau teama de schimbare)

Creion fusese în sfârşit creat şi îşi găsise locul în penarul negru de pe birou. Nu se aştepta să facă aşa repede cunoştinţă cu Ascuţitoarea. Era bulversat…

Aşezat lângă domnul Pix, aflase că acesta era pe terminate, în timp ce domnul Stilou părea a întineri tot la trei zile. Doamna Gumă era amuzantă şi povestea seara despre viaţa ei pe ici şi pe colo, şi părea a fi mai experimentată decât ceilalţi colegi de „penar”.

Creion asculta cu plăcere şi uimire gluma Gumei despre „şterge-o”, când stăpânul penarului l-a scos la lumină: înaintea ochilor a văzut alb!

Dansând pe podeaua albă, şi-a dat seama de urmele ce le lăsa pe ea, fiind condus de stăpân. I se părea atât de simplu! Parcă ştia dansul dintotdeauna!

Toată săptămâna a dansat după o melodie necunoscută, în voia maestrului. Nu era obosit, ci mai degrabă bucuria îl umplea, deoarece ştia ce scop are de îndeplinit: scrisul!

Înainte de răsăritul soarelui, Creion se întâlni cu altă Ascuţitoare. Nu-i plăcea ce i se întâmpla şi fiecare schimbare îl întrista. Schimbări de ascuţime, de penar, de buzunar, de foi, de vremuri…

O frică părea să-l macine şi pe dinăuntru… Vârful îi slăbise, dansul era îngreunat, dar stăpânul continua să-l ţină aproape, deşi schimbările apăreau tot mai des.

Doborât de nelinişti şi fără curaj de a-şi împărtăşi traiul, Creion tresări totuşi la gândul că rostul său în acel loc era de „a scrie”, şi indiferent de schimbările intervenite (bruşte, neaşteptate, plăcute sau nu), „scrisul” e datoria lui.

Şi astfel a reuşit să depăşească etapa dificilă şi să se întărească, încurajat fiind de faptul că la fiecare hop sau scârţ contează în ce culoare vezi lucrurile şi cu ce avânt mergi înainte…

Tu ţi-ai găsit rostul?

Frântură „Din gura unui copil ştrengar”

~ prin meowtzy pe 28 iulie 2011.